Ioan Scurtu,Theodora Stănescu-Stanciu, Georgiana Margareta Scurtu

ISTORIA ROMÂNILOR ÎNTRE ANII 1918–1940

<<

CUPRINS

>>

11.1. România și Societatea Naţiunilor

11.1.1. Pactul Societăţii Naţiunilor

( Versailles, 28 iunie 1919)

Înaltele Părţi Contractante, considerând că, pentru a dezvolta cooperarea între naţiuni şi pentru a le garanta pacea si siguranţa, este necesar să se accepte anumite obligaţiuni, de a nu recurge la război, să se întreţină la lumina zilei relaţiuni internaţionale bazate pe justiţie şi onoare, să se observe riguros prescripţiunile dreptului internaţional, recunoscute de aci înainte ca regulă de conducere efectivă a guvernelor, să se facă să domnească dreptatea şi să se respecte cu sfinţenie toate obligaţiile tratatelor, în raporturile mutuale dintre popoarele organizate.

Adoptă prezentul Pact, care instituie Societatea Naţiunilor.

Art. 1. Sunt membri originari ai Societăţii Naţiunilor, acei dintre semnatari al căror nume figurează în anexa prezentului Pact, precum şi statele, de asemenea numite în Anexă, care vor fi aderat la prezentul Pact fără nici o rezervă, prin o declaraţiune, depusă la Secretariat în cursul celor două luni de la intrarea în vigoare a Pactului şi despre care se va face notificarea celorlalţi membrii ai Societăţii.

Orice Stat, Dominion sau Colonie care se guvernează liber şi care nu este menţionat în Anexă, poate deveni membru al Societăţii, dacă admiterea sa este pronunţată de cele două treimi ale Adunării, cu condiţia să dea garanţii efective de intenţia sa sinceră de a observa angajamentele sale internaţionale şi de a accepta regulamentul stabilit de Societate, în ceea ce priveşte forţele şi armamentele sale militare, navale şi aeriene.

Orice membru al Societăţii poate, după o prealabilă înştiinţare făcută cu doi ani mai înainte, să se retragă din Societate, cu condiţia de a fi îndeplinit, în acel moment, toate obligaţiunile sale internaţionale, inclusiv cele prevăzute în prezentul Pact.

Art. 2. Acţiunea Societăţii, astfel cum este definită în prezentul Pact, se exercită de o Adunare şi de un Consiliu asistaţi de un Secretariat permanent.

Art. 3. Adunarea se compune din reprezentanţi ai membrilor Societăţii. Ea se întruneşte la epoci fixate şi la orice alt moment, dacă împrejurările o cer, la sediul Societăţii sau în vreun alt loc care va putea fi desemnat.

Adunarea are căderea de a se pronunţa asupra oricărei chestiuni care intră în sfera de activitate a Societăţii sau care atinge pacea lumii.

Fiecare membru al Societăţii nu poate avea mai mult de trei reprezentanţi în Adunare şi nu dispune decât de un vot.

Art. 4. Consiliul se compune din reprezentanţi ai principalelor Puteri Aliate şi Asociate, precum şi din reprezentanţi ai altor patru membri ai Societăţii. Aceşti patru membri ai Societăţii sunt desemnaţi în mod liber, de Adunare, şi la datele ce va crede de cuviinţă ...

Cu aprobarea majorităţii Adunării, Consiliul poate desemna pe alţi membri ai Societăţii a căror reprezentare în Consiliu va fi de aici înainte permanentă.

El poate, cu aceeaşi aprobare, să sporească numărul membrilor Societăţii care vor fi aleşi de Adunare pentru a fi reprezentaţi în Consiliu.

Consiliul se întruneşte când o cer împrejurările şi cel puţin o dată pe an, la sediul Societăţii, sau în orice alt loc care va putea fi desemnat.

Orice chestiune intrând în sfera de activitate a Societăţii sau privitoare la pacea lumii e de căderea Consiliului.

Orice membru al Societăţii care nu este reprezentat în Consiliu este invitat să trimită un reprezentant, spre a lua parte în Consiliu, atunci când o chestiune care îl interesează în particular e adusă înaintea Consiliului.

Fiecare membru al Societăţii reprezentat în Consiliu nu dispune decât de un vot şi nu are decât un singur reprezentant.

Art. 5. Afară de vreo dispoziţiune hotărât contrară acestui Pact, sau clauzelor prezentului tratat, hotărârile Adunării sau ale Consiliului sunt date de unanimitatea membrilor Societăţii reprezentaţi la Adunare...

Art. 6. Secretariatul permanent este stabilit la sediul Societăţii. El se compune dintr-un Secretar general, din secretari şi din personalul necesar.

Cel dintâi Secretar general e desemnat prin Anexă. În urmă, Secretarul general va fi numit de Consiliu, cu aprobarea majorităţii Adunării...

Art. 7. Sediul Societăţii este stabilit la Geneva.

Consiliul poate, la orice moment, să hotărască stabilirea sediului în orice alt loc.

Toate funcţiunile Societăţii sau ale serviciilor care depind de ea, inclusiv Secretariatul, sunt egal accesibile bărbaţilor şi femeilor.

Reprezentanţii membrilor Societăţii şi agenţii acesteia se bucură în exerciţiul funcţiunilor lor de privilegiile şi imunităţile diplomatice.

Clădirile şi terenurile ocupate de Societate, de serviciile sau de întrunirile ei sunt inviolabile.

Art. 8. Membrii Societăţii recunosc că menţinerea păcii cere reducerea armamentului naţional la minimul compatibil cu siguranţa naţională şi cu executarea obligaţiunilor internaţionale impuse printr-o acţiune comună.

Consiliul, ţinând seama de situaţiunea geografică şi de condiţiunile speciale ale fiecărui Stat, pregăteşte planurile acestei reduceri, în vederea examinării şi deciziunii diverselor guverne.

Aceste planuri trebuie să facă obiectul unei examinări şi, dacă e nevoie, al unei revizuiri cel puţin la fiecare zece ani.

După adoptarea lor de diversele guverne, limita armamentelor astfel fixată nu poate fi depăşită fără consimţământul Consiliului...

Art. 9. O comisiune permanentă va fi formată pentru a da Consiliului avizul său asupra executării dispoziţiunilor articolelor 1 şi 8, în mod general asupra chestiunilor militare, navale şi aeriene.

Art. 10. Membrii Societăţii îşi iau îndatorirea să respecte şi să menţină în contra oricărei agresiuni externe integritatea teritorială şi independenţa politică existentă a tuturor membrilor Societăţii. În caz de agresiune, Consiliul avizează asupra mijloacelor de a asigura executarea acestei obligaţiuni.

Art. 11. Se declară în mod hotărât că orice război sau ameninţare de război, fie că ar atinge direct sau nu pe unul dintre membrii Societăţii, interesează întreaga Societate şi că aceasta trebuie să ia măsurile proprii pentru a salva în mod eficace pacea Naţiunilor. În asemenea caz, Secretarul general convoacă imediat Consiliul, la cererea oricărui membru al Societăţii.

În afară de aceasta, se mai declară că orice membru al Societăţii are dreptul să atragă, în mod amical, atenţiunea Adunării sau a Consiliului asupra oricărei împrejurări de natură să atingă relaţiunile internaţionale şi care ameninţă în urmă să tulbure pacea, sau buna înţelegere între naţiuni, de care depinde pacea.

Art. 12. Toţi membrii Societăţii convin că, dacă se iveşte între ei un diferend susceptibil să aducă o ruptură, îl vor supune fie procedurii arbitrajului, fie examinării Consiliului. Ei mai convin că, în nici un caz, nu trebuie să recurgă la război înainte de expirarea unui termen de trei luni după darea sentinţei arbitrilor sau după raportul Consiliului.

În toate cazurile prevăzute la acest articol, sentinţa arbitrilor trebuie să fie dată într-un timp util, iar raportul Consiliului trebuie să fie întocmit în cursul celor 6 luni, cu începere din ziua când diferendul a fost adus la cunoştinţa lui.

Art. 13. Membrii Societăţii convin că, dacă s-ar ivi intre ei un diferend susceptibil, după părerea lor, de o soluţie arbitrară şi dacă acestui diferend nu i se poate pune capăt în mod satisfăcător, pe cale diplomatică, chestiunea va fi supusă în întregime arbitrajului.

Printre diferendele care sunt în general susceptibile de o soluţiune arbitrară se declară: toate diferendele privitoare la interpretarea unui tratat, la orice chestiune de drept internaţional, la orice fapt care dacă s-ar realiza ar constitui ruptura unui angajament internaţional, precum şi diferendele relative la întindere sau la natura reparaţiunilor datorate pentru o asemenea ruptură.

Curtea de arbitraj căreia îi este supusă chestiunea este Curtea indicată de Părţi sau prevăzută în convenţiunile lor anterioare...

Art. 14. Consilul este însărcinat să prepare un proiect de Curte permanentă de justiţie internaţională şi să-l supună membrilor Societăţii. Această Curte va fi competentă de a judeca toate diferendele cu caracter internaţional ce Părţile i le vor supune. Ea va da, de asemenea, avize consultative asupra oricărui diferend sau oricărui punct ce va fi adus înaintea ei de către Consiliu sau de Adunare.

Art. 15. Dacă se iveşte între membrii Societăţii un diferend susceptibil de a atrage după sine o ruptură şi dacă acest diferend nu este supus arbitrajului prevăzut prin articolul 13, membrii Societăţii convin să-l aducă în faţa Consiliului. În acest scop este de ajuns ca unul dintre ei să aducă acest diferend la cunoştinţa Secretarului general, care ia orice dispoziţiuni în vederea unei anchete şi a unei examinări complete...

Art. 16. Dacă un membru al Societăţii recurge la război contra angajamentelor luate prin articolele 12, 13 sau 15 este ipso facto considerat că a comis un act de război în contra tuturor celorlalţi membrii ai Societăţii. Aceştia se îndatorează să rupă imediat cu el orice relaţiuni comerciale sau financiare, să interzică orice raporturi între naţionalii lor şi aceia ai Statului care a călcat Pactul, şi să facă să înceteze orice comunicaţiuni financiare, comerciale sau personale între naţionalii acestui Stat şi aceia ai oricărui alt Stat membru sau nu al Societăţii.

În acest caz, Consiliul are datoria de a recomanda diferitelor guverne interesate efectivele militare, navale sau aeriene cu care membrii Societăţii vor contribui, fiecare în parte, la forţele armate destinate pentru respectarea angajamentelor Societăţii.

Membrii Societăţii mai convin, în afară de aceasta, de a-şi da sprijin reciproc pentru aplicarea măsurilor economice şi financiare ce urmează a se lua în virtutea prezentului articol, pentru a reduce la minimum pierderile şi neajunsurile ce ar putea rezulta. Îşi dau, de asemenea, sprijin reciproc pentru a rezista împotriva oricărei măsuri speciale îndreptate în contra unuia dintre ei, de către Statul care a călcat Pactul.

Ei iau dispoziţiunile necesare pentru a înlesni trecerea prin teritoriul lor a forţelor oricărui membru al Societăţii, care ia parte la o acţiune comună pentru a obţine respectarea angajamentelor luate de Societate.

Poate să fie exclus din Societate orice membru care s-a făcut vinovat de violarea vreunuia din angajamentele ce rezultă din Pact. Excluderea este pronunţată prin votul tuturor celorlalţi membri ai Societăţii reprezentaţi în Consiliu.

Art. 17.În caz de diferend între două State, dintre care numai unul singur este membru al Societăţii sau între două State care nu fac parte din Societate, Statul sau Statele care nu sunt membri ai Societăţii sunt invitate să se supună obligaţiunilor impuse membrilor ei, pentru soluţionarea diferendului în condiţiunile socotite drepte de Consiliu. Dacă această invitaţie este primită, dispoziţiunile articolelor 12-16 se aplică sub rezerva modificărilor considerate ca necesare de Consiliu.

Din momentul trimiterii acestei invitaţiuni, Consiliul deschide o anchetă asupra împrejurărilor diferendului şi propune măsura care i se pare cea mai nimerită şi cea mai eficace în acea împrejurare.

Dacă Statul invitat refuză să primească obligaţiunile de membru al Societăţii, în scopul soluţionării diferendului, Consiliul poate să ia toate măsurile şi să facă orice propuneri de natură a preveni ostilităţile şi de a pune capăt conflictului.

Art. 18. Orice tratat sau angajament internaţional încheiat în viitor de un membru al Societăţii va trebui să fie imediat înregistrat de Secretariat şi publicat de el cât mai curând posibil. Nici unul dintre aceste tratate sau angajamente internaţionale nu va fi obligatoriu înainte de a fi fost înregistrat.

Art. 19. Adunarea poate din când în când să invite pe membrii Societăţii ca să procedeze la o nouă examinare a tratatelor devenite inaplicabile, precum şi a situaţiunilor internaţionale a căror menţinere ar putea să pună în pericol pacea lumii.

Art. 20. Membrii Societăţii recunosc, fiecare în ce-l priveşte, că prezentul Pact abrogă orice obligaţiuni sau înţelegeri inter se, incompatibile cu dispoziţiunile sale şi se leagă în mod solemn să nu mai contracteze în viitor altele de acest fel.

Dacă înainte de intrarea sa în Societate un membru a luat asupră-şi obligaţiuni incompatibile cu dispoziţiunile Pactului, dânsul trebuie să ia măsuri imediate pentru a se desface de aceste obligaţiuni.

Art. 21. Angajamentele internaţionale, precum sunt tratatele de arbitraj şi înţelegerile regionale, ca şi doctrina lui Monroe[1], făcute în vederea menţinerii păcii, nu sunt considerate ca incompatibile cu nici una din dispoziţiunile prezentului Pact.

Art. 22. Principiile următoare se aplică coloniilor şi teritoriilor care în urma războiului au încetat de a fi sub suveranitatea Statelor care le guvernau mai înainte şi care sunt locuite de popoare încă incapabile de a se conduce ele însele, date fiind condiţiunile deosebit de grele ale lumii moderne. Bunăstarea şi dezvoltarea acestor popoare formând o misiune sfântă a civilizaţiei, este necesar să se încorporeze în prezentul Pact garanţii pentru îndeplinirea acestei misiuni.

Cea mai bună metodă pentru realizarea în mod practic a acestui principiu este de a încredinţa tutela acestor popoare naţiunilor mai înaintate care, prin resursele, experienţa sau poziţiunea lor geografică sunt cele mai în măsură să-şi ia această răspundere şi care consimt să o primească: ele ar exercita această tutelă în calitate de mandatare şi în numele Societăţii.

Caracterul mandatului trebuie să difere, după gradul de dezvoltare al poporului, după situaţia geografică a teritoriului, după orice alte circumstanţe asemănătoare...

Art. 23. Sub rezerva şi conform dispoziţiunilor convenţiunilor internaţionale, actualmente în fiinţă sau care se vor încheia ulterior, membrii Societăţii:

a) îşi vor da toată silinţa de a asigura şi a menţine condiţiuni de muncă echitabile şi umane pentru bărbat, femeie şi copil pe teritoriile lor proprii precum şi în toate ţările asupra cărora se întind relaţiunile lor comerciale şi industriale, şi în acest scop, de a înfiinţa şi a întreţine organizaţiuni internaţionale necesare;

b) au îndatorirea de a asigura un tratament echitabil pentru populaţiunile indigene în teritoriile supuse administraţiunii lor;

c) însărcinează Societatea cu controlul general al acordurilor relative la comerţul de femei şi copii, al traficului de opium şi alte toxice vătămătoare;

d) însărcinează Societatea cu controlul general al comerţului de arme şi de muniţiuni cu ţările unde controlul acestui comerţ este indispensabil interesului comun;

e) vor lua dispoziţiunile necesare pentru a asigura garantarea şi menţinerea libertăţii comunicaţiunilor şi tranzitului, precum şi un echitabil tratament pentru comerţul tuturor membrilor Societăţii, rămânând bineînţeles că nevoile speciale ale regiunilor devastate în timpul războiului din 1914-1918 vor trebui să fie luate în considerare;

f) îşi vor da toată silinţa de a lua măsuri de ordin internaţional, pentru a preveni şi combate bolile.

Art. 24. Toate birourile internaţionale anterior înfiinţate prin tratate colective vor fi, sub rezerva consimţământului Părţilor, puse sub autoritatea Societăţii. Oricare alte birouri internaţionale şi orice comisiuni pentru reglementarea afacerilor de interes internaţional, care vor fi create ulterior, vor fi puse sub autoritatea Societăţii.

Pentru orice chestiuni de interes internaţional, stabilite prin convenţiuni generale, dar nesupuse controlului unor comisiuni sau birouri internaţionale, Secretariatul Societăţii va trebui, dacă Părţile o cer şi dacă Consiliul consimte, să adune şi să distribuie toate informaţiunile folositoare şi să dea tot ajutorul necesar sau dorit.

Consiliul poate decide ca printre cheltuielile Secretariatului să intre şi acelea ale oricărui birou sau comisiune puse sub autoritatea Societăţii.

Art. 25. Membrii Societăţii îşi iau îndatorirea de a încuraja şi favoriza înfiinţarea şi cooperarea organizaţiunilor voluntare naţionale ale Crucii Roşii, autorizate în regulă, care au obiect îndreptarea sănătăţii, apărarea preventivă în contra bolii şi alinarea suferinţei în lume.

Art. 26. Modificările Pactului de faţă vor intra în vigoare din momentul ratificării lor de către majoritatea acelora ai cărei reprezentanţi formează Adunarea.

Oricare membru al Societăţii este liber a nu primi amendamentele aduse Pactului, în care caz el încetează de a mai face parte din Societate.

ANEXĂ

I. Membrii originari ai Societăţii Naţiunilor semnatari ai Tratatului de Pace

Statele Unite ale Americii Haiti

Belgia Hegeaz

Bolivia Honduras

Brazilia Italia

Imperiul Britanic Japonia

Canada Liberia

Australia Nicaragua

Africa de Sud Panama

Noua-Zeelandă Peru

India Polonia

China Portugalia

Cuba România

Ecuador Statul Sârbo-Croato-Sloven

Franţa Siam

Grecia Cehoslovacia

Guatemala Uruguay

State invitate a adera la Pact:

Argentina Ţările-de-Jos

Chile Persia

Columbia Salvador

Danemarca Suedia

Spania Elveţia

Norvegia Venezuela

II. Primul secretar general al Societăţii Naţiunilor, Sir James Eric Drummond [2].

Alexandru Vianu, Constantin Buşe, Zorin Zamfir, Gh.Bădescu, Relaţii internaţionale în acte şi documente, vol.I. 1917-1939, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1974, pp. 17-25

<<  11.1.1

11.1.2

11.1.3

11.1.4

11.2.1

11.2.2

11.2.3

11.2.4

11.2.5

11.2.6

11.2.7

11.2.8

11.2.9

11.2.10

CUPRINS

11.2.11

11.3.1

11.3.2

11.3.3

11.3.4

11.3.5

11.3.6

11.3.7

11.4.1

11.4.2

11.4.3

11.4.4

11.4.5

>>

© University of Bucharest 2002. All rights reserved.
No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest, except for short quotations with the indication of the website address and the web page.
Comments to:Ioan Scurtu
Last update: December 2002
Text editor&Web design:Raluca OVAC