2.7 Tratatul de pace cu Ungaria

Ioan Scurtu,Theodora Stănescu-Stanciu, Georgiana Margareta Scurtu

ISTORIA ROMÂNILOR ÎNTRE ANII 1918–1940

CUPRINS

2.7. Tratatul de pace cu Ungaria

(Trianon, 4 iunie 1920)

Partea II - Fruntariile Ungariei

Art. 27. Fruntariile Ungariei vor fi fixate după cum urmează:

[...] Cu România: De la punctul mai sus definit, spre est-nord-est şi până la un punct de ales pe râul Mureş la aprox. 3 km 500 m în amonte de podul căii ferate de la Mako la Szeged:

o linie de determinat pe teren; de acolo, spre sud-est,

apoi spre nord-est şi până la un punct de ales la aprox. 1 km la sud de staţia Nagylak:

cursul râului Mureş spre amonte;

de acolo, spre nord-est şi până la ieşirea limitei administrative între comitatele Csanad şi Arad la nord-nord-vest de Nemetpereg: o linie de demarcat pe teren, trecând între Nagylak şi staţiunea de cale ferată;

de acolo, spre est-nord-est şi până la un punct de fixat pe teren între localităţile Battonya şi Tornya;

această limită adminstrativă trecând la nord de Nemetpereg şi de Kispereg;

de acolo şi până la cota 123 (aprox. 1 km 200 m la est de Magosliget), punct comun celor trei fruntarii ale Ungariei, României şi Cehoslovaciei (teritoriul rutean);

o linie de determinat pe teren [...].

Partea III - Clauze politice europene

Secţiunea III – România

Art. 45. Ungaria renunţă, în ceea ce o priveşte, în favoarea României, la toate drepturile şi titlurile asupra teritoriilor fostei monarhii austro-ungare situate dincolo de fruntariile Ungariei, astfel cum sunt fixate la art. 27, partea II-a (Fruntariile Ungariei) şi recunoscute prin prezentul tratat sau prin orice alte tratate, încheiate în scop de a regula afacerile actuale, ca făcând parte din România.

Art. 46. O comisiune compusă din şapte membrii, din care cinci vor fi numiţi de principalele Puteri aliate şi asociate, unul de România şi unul de Ungaria, se va constitui în cursul celor 15 zile de la punerea în vigoare a tratatului de faţă pentru a fixa la faţa locului traseul liniei de fruntarie descrisă la art. 27, Partea II (Fruntariile Ungariei).

Art. 47. România recunoaşte şi confirmă faţă de Ungaria angajamentul de a consimţi la inserţiunea într-un tratat cu principalele puteri aliate şi asociate a unor dispoziţiuni pe care aceste puteri le vor socoti necesare pentru a ocroti în România interesele locuitorilor care se deosebesc prin rasă, limbă sau religiune de majoritatea populaţiunii, precum şi pentru a ocroti libertatea tranzitului, de a aplica un regim echitabil comerţului celorlalte naţiuni.

Proporţia şi natura sarcinilor financiare ale Ungariei pe care România va avea să le ia pe seama sa pentru teritoriul pus sub suveranitatea ei vor fi fixate conform cu art. 186, partea IX (Clauze financiare) a tratatului de faţă.

Convenţii ulterioare vor regula toate chestiunile care n-ar fi regulate prin tratatul de faţă şi care ar putea lua naştere din cesiunea zisului teritoriu. […]

Secţiunea IX - Dispoziţiuni generale

Art. 74. Ungaria declară de pe acum că recunoaşte şi primeşte fruntariile Austriei, Bulgariei, Greciei, Poloniei, României, Statului Sârbo-Croato-Sloven şi ale Statului Ceho-Slovac, astfel precum aceste fruntarii vor fi fixate de către principalele puteri aliate şi asociate.

“Monitorul oficial”, din 21 septembrie 1920

2.1

2.2

2.3

2.4

CUPRINS

2.5

2.6

2.7

2.8

© University of Bucharest 2002. All rights reserved.
No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest, except for short quotations with the indication of the website address and the web page.
Comments to:Ioan Scurtu
Last update: December 2002
Text editor&Web design:Raluca OVAC