Ioan Scurtu,Theodora Stănescu-Stanciu, Georgiana Margareta Scurtu

ISTORIA ROMÂNILOR ÎNTRE ANII 1918–1940


<<





 

2.2. André Tardieu[1]despre atmosfera de la Conferința păcii în jurul problemei românești



 

Am dus lupte grele pentru a face să i se recunoască lui Brătianu și României calitatea de aliat. Eu aveam împotriva mea pe Clemenceau[2] care nu-i ierta armistițiul[3] său, pe Wilson[4] care declara că nu ține cont de tratatul nostru de alianță din 1916[5] pe toți juriștii pentru care pacea din 24 aprilie/7 mai 1918 cu Germania despuiase România de calitatea sa de aliat. Până acum mi-am pierdut timpul pentru a le arăta că această pace nu-i este imputabilă nici din punct de vedere moral, nici din punct de vedere politic, marii aliați neapro-bând-o, nici din punct de vedere juridic, regele nesancționând-o și remobilizând de la primul contact cu armatele de la Salonic. În concluzie, în numele dreptății, se comite o mare nedreptate vrând să se pedepsească România pentru nefericirile sale de care sunt responsabili aliații nostrii, noi înșine, pentru că nu ne-am ținut angajamentele de la Salonic, apoi și în mod deosebit și Rusia.

 

Apud C. de Saint Aulaire, Confession d’un vieux diplomate, Paris, 1953, p. 484

 


<< 2.1  2.2 2.3 2.4


© University of Bucharest 2002. All rights reserved.
No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest, except for short quotations with the indication of the website address and the web page.
Comments to:Ioan Scurtu
Last update: December 2002
Text editor&Web design:Raluca OVAC