Ioan Scurtu,Theodora Stănescu-Stanciu,
ISTORIA ROMÂNILOR ÎNTRE ANII 1918–1940
| << |
13.11. Mihail Manoilescu[1]
despre dictatul de la Viena
Am
observat întâi că este o harta românească. Am desfăcut-o
cu nordul în jos, ceea ce m-a făcut să nu înţeleg nimic.
Mi-a întors-o Schmidt[2]. Ochii mei căutau
tăietura de la graniţa de vest pe care cu toţii o aşteptam.
Mi-am dat seama însă că este altceva. Am urmărit cu ochii
graniţa care pornea de la Oradea către răsărit, alunecând
sub linia ferată şi am înţeles că cuprindea şi
Clujul ... Am început să nu mai văd. Când mi-am dat seama că
graniţa coboară în jos ca să cuprindă secuimea am mai
avut, în disperarea mea, un singur gând: Braşovul! O mică uşurare:
Braşovul rămâne la noi.
Când
am privit în toată grozăvia împărţirea Transilvaniei,
am înţeles că puterile care îmi erau mult slăbite mă
părăsesc cu totul. Tabloul dinaintea ochilor s-a făcut neclar,
ca un nor galben cenuşiu, din cenuşiu, negru ...
În clipa aceea, mi-am
pierdut cunoştinţa. Nu mai trăisem o asemenea senzaţie
fizică decât cu 22 de ani în urmă, când o injecţie cu novocaină
la o operaţie mă făcuse să trec pentru o clipă
pe lumea cealaltă, de unde mi-am revenit cu ajutoare medicale date
in extremis.
Acum aveam pentru a
doua oară impresia netă că am trecut dincolo. Cineva a cerut pentru mine un pahar cu apă. Dornberg
a deschis uşa alergând prin mulţimea care umplea sălile strigând:
“un pahar cu apă, un pahar cu apă...”
Peste un minut mi l-au
adus. Valer Pop mi l-a dat în silă să-l beau. Am început să
văd din nou şi am avut puterea să duc mai departe calvarul.
Mi s-au prezentat actele
spre semnare. Am scos tocul meu cu cerneală verde, cu care scrisesem
atâtea lucruri frumoase şi atâtea gânduri bune pentru ţara mea.
Am iscălit tot fără să mai citesc. Valer Pop citea pentru
mine. De altfel, nu mai era nimic de verificat: actele erau cunoscute, harta
tot aşa.
Mihail Manoilescu, Dictatul de la Viena. Memorii iulie-august
1940, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1991, p. 212
©
University of Bucharest 2002. All rights reserved. No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest, except for short quotations with the indication of the website address and the web page. Comments to:Ioan Scurtu Last update: December 2002 Text editor&Web design:Raluca OVAC |